Un articol de Andreea Moldovan.
Iubesc Timișoara pentru mozaicul arhitectural, pentru poveștile ei cu oameni vizionari, pentru felul în care interactionează cu arta și cultura, pentru că m-a învățat ce inseamnă să gândești liber și pentru că în fiecare zi descopăr Timișoara altfel.
ARHITECTURĂ
“Hai să facem un exercițiu de imaginație. Te voi duce într-un loc frumos, ai încredere în mine! Îți poți deschide ochii. Te afli pe un ponton vechi. Observi? Poți simți că poți fi un martor anonim la agitația umană din jurul tău. Vezi că pe minut ce trece chipurile din fața ta se schimbă constant, la fel ca emoțiile ce le exprimă? Încetul cu încetul ajungi să faci parte din acea agitație, care nu te va face să te simți singur niciodată iar toate fețele îți par familiare chiar dacă nu le cunoști.”
Acesta este Malul Begăi. El este mereu primitor și te îndeamnă să-i vizitezi fiecare terasă-prietenă. Dacă plimbându-te pe „bulevardul marin” ți se face poftă de o limonadă sau vreo prăjitură bună, poți oricând să te urci pe un pod și să vizitezi Piața Maria sau Piața Traian. Ultima și cea mai inedită piață, după părerea mea, este Piața Unirii. Aceasta se poate lăuda cu o paletă largă de clădiri viu colorate și nou renovate, cât și cu străduțele înguste care garzduiesc localuri decorate într-un mod cu totul inedit și personal. După părerea mea, norii văzuți din Unirii tot timpul mi se par cei mai frumoși, parcă le oferă clădirilor vechi o anumită insuflețire și un cadru perfect în care să se afle. Vrei și tu să faci parte din acest film? Nimic nu este mai simplu! Deschide-ți camera de luat vederi- ochii tăi și creionează-ți propriul scenariu.
EVENIMENTE
Timișoara este orașul care palpită de viață, orașul a cărui vibrație și energie depășește granițele temporale ale evenimentelor și ale festivalurilor pe care le găzduiește, intrând în sfera cotidianului. Indiferent de anotimp ori gusturi, Timișoara îți poate oferi mereu o listă întreagă de evenimente, de la evenimente de talie mică- evenimente singulare, la primele ediții, până la evenimente de talie înaltă (ex. PLAI, Timishort, JazzTM, CeauCinema, Eurothalia, FestFDR). Dacă ai vrea să ai o imagine de ansamblu asupra evenimentelor care se întâmplă în Timișoara, ai putea să-ți imaginezi un copac. Trunchiul este orașul, evenimente sunt crengile. Crengile au atât textură culturală (artă, filme, teatru, muzică), cât și sportivă, fotografică. Farmecul lor este modul cum aceste crengi, împletindu-se, crează o coroană frumoasă copacului, idee întâlnită și în rândul cetățenilor de diferite etnii a acestui oraș. Totuși, îmi place să cred că cel mai popular festival este cel al muzicii cotidiene, care se desfășoară pe străzile Timișoarei, format din milioane de voci și sunete ale oamenilor care alcătuiesc sufletul orașului. Ei sunt cei care creează spiritul timișorean, care sălășluiește în fiecare dintre noi, trebuie doar să-l descoperi!
SPIRITUL TIMIȘOREAN
Timișoara miroase în fiecare anotimp altfel. Toamna a cafea, iarna a ceai și turtă dulce, de la târgul de Crăciun din centrul orașului, primăvară a copaci roz de pe malul Begai, iar vara, vara miroase a oraș. Dincolo de orice prezentare, Timișoara are o aură și un spirit unic, definitoriu. Fie că vorbim despre premierele orașului- aceste dovezi de iubire a unor oameni luminați, care au trăit pe aceste meleaguri- sau despre viața artistică/ socială a orașului- un cumul de idei, locuri și manifestări, toate constituie o piatră de temelie a Timișoarei de astăzi. Așadar, spiritul Timișoarei, are un soi de toleranță aparte și o viziune a conviețuirii armonioase, în libertate deplină- dovadă stau urmele de gloanțele din Piață Victoriei, unde în decembrie 1989, Timișoara s-a ridicat împotriva regimului comunist. Timișoara a fost și este într-o continuă mișcare: ea crește și se imbogățește prin tot și toate, prin oamenii care într-un fel sau altul și-au legat numele de oraș și prin dorința noastră de a o cunoaște.
Timișoara- un mozaic al etniilor, al culturilor și al caracterelor. O multitudine de contraste care reușesc să se armonizeze. Timișoara este un oraș în plină mișcare. Este un spectacol care se joacă pretutindeni, simultan, dar fără scenariu. Oamenii-actorii, se lasă conduși de sentimente și emoții și își creionează astfel singuri personajul. De regizor astfel nu mai încape discuția. Camera de luat vederi? Ochiul trecătorului grăbit.
Acest articol face parte din concursul Timișoara văzută prin alți ochi. Mai multe detalii aici. Conținutul acestuia nu reprezintă neapărat punctul de vedere al Grozav!