Învață bine la școală, fă o facultate, caută–ți un loc de muncă stabil, căsătorește-te, adună pentru pensie apoi ajută-ți copii să facă o facultate. Cam așa sună majoritatea îndemnurilor pe care le primim noi tinerii. Iar din această listă, facultatea este unul din cele mai importante lucruri, de parcă ți-ar garanta succesul în viață.
Dar aceasta nu e neapărat viziunea pe care o au toți tinerii din ziua de azi. Dacă unii aleg să plece din țară și să caute ceva mai bun în Vest, alții rămân aici și fac o facultate de care nu sunt neapărat mulțumiți, dar „ce să facem” își spun ei „acesta e meciul în care jucăm”. Și apoi mai sunt și ceilalți, „generația internet”, cei care își dau seama de oportunitățile ce se află în jurul lor și aleg să-și ia viața în propriile mâini. Ei sunt cei care spun nu unui job de la 9-5 și își creează propriile locuri de muncă și oportunități.
Despre o persoană de genul celor din urmă este și povestea aceasta.
Mihai Alexandru Herman e un timișorean originar din Arad. A studiat Electroenergetica la Universitatea Politehnica și până înainte de ultimul an avea note foarte bune. Are o prietenă de 7 ani, încă din timpul liceului. Toate bune și frumoase până acum, pare drumul „ideal” în viață, ca și îndemnul de la început. Dar asemănările se termină aici.
Pentru că, deși are titlul de inginer, nu are nicio intenție de a profesa în domeniu. Chiar dacă părinții îl îndeamnă și i-au găsit o oportunitatea foarte bună la o „firmă mare” din Germania, n-are nici un gând să o urmeze. „Tata mi-a găsit o oportunitate de a lucra în Germania ca și inginer. Ar fi o slujbă foarte bine plătită, doar că eu nu vreau să fiu inginer. Nici în țară nu vreau să mă angajez pe 15 milioane după ce am studiat atât.”
Deși în Vest este în plin avânt, la noi e foarte la început mișcarea bloggerilor, care aici de cele mai multe ori sunt priviți cu o sprânceană ridicată de ceilalți. Aceștia sunt tineri care au început să scrie din pasiune despre un subiect care îi interesa și acum au ajuns să își transforme pasiunea într-o afacere și un mod de viață. Poate pare a fi prea bun pentru a fi adevărat, dar Mihai e exemplul viu că se poate.
Prima dată a început să scrie un blog în 2010. Primul proiect l-a dezvoltat împreună cu prietena sa, Roswitha. Era un blog despre modă feminină. Mai târziu a ajuns să pună și el bazele unui blog despre moda masculină, păi se putea? Doar că lucrurile s-au schimbat mult de atunci, ceea ce face el nu mai are legătură în primul rând cu moda iar drumul a fost plin de suișuri și coborâșuri.
Spre deosebire de mulți dintre noi, Mihai a ales să nu meargă „pe Heaven” ci să stea în cameră și să citească și să scrie. Dar asta i-a atras destule priviri ciudate și comentarii. „Mi-am dat seama că fiecare avem drumul nostru în viață și e normal ca oamenii din jur să se schimbe. Cred că cei cu care îmi petrec timpul acum au o altfel de viziune despre viață și înțeleg ce fac eu”.
Acum, scopul lui Mihai este să contribuie la formarea unei generații de gentlemen. Vrea să ajute oamenii să se dezvolte personal, promovează bunătatea și „vreau să arăt că, deși ești bărbat, a fi deschis față de sentimentele tale nu e un semn de slăbiciune, ci din contră. Afară se promovează foarte mult autenticitatea, însă noi aici încă fugim de noi înșine și de adevărata noastră valoare” spune Mihai.
Pentru a reuși lucrul acesta, cel mai bun mod de a se conecta cu oamenii a fost prin intermediul blogului. Internetul ne permite să intrăm în contact cu oameni din orice parte a planetei. Dar lucrurile acestea nu se învață la școală, totul s-a învățat pe cont propriu și chiar a investit destul de mulți bani în această direcție, lucru destul de curios pentru România.
„Un moment memorabil a fost când am vrut să cumpărăm un alt blog din Marea Britanie. Țin minte că am mers la Banca Transilvania să depunem 3.000$. Dar când doamna de la bancă a văzut că pur și simplu vrem să depunem banii într-un cont din străinătate a crezut că suntem înșelați și a tot încercat să ne facă să ne răzgândim. Dar bineînțeles că totul a fost în regulă pentru că am folosit o platformă specială pentru asta.”
Dar nu au fost mereu atât de implicați și lucrurile au evoluat natural. Pentru o lungă perioadă de timp blogul a fost ceva ce făceau pe lângă facultate și celelalte activități.
Momentul crucial a fost în toamna lui 2013. Atunci, împreună cu prietena sa au hotărât să mai acorde acestui stil de viață încă o șansă. „Ne-am spus că pentru următoarele 6 luni vom face tot ce putem și vom vedea daca merge sau nu. Ne-am zis că e acum sau niciodată. Dacă lucrurile nu vor merge bine, vom renunța la toată ideea de blog și vom merge pe calea Electroenergeticii”.
Cum îți poți imagina, lucrurile au mers bine. Așa că din toamna lui 2014, după o vară petrecută în SUA cu Work & Travel au decis să se dedice blogului full-time. „Și până atunci ne ocupam serios de blog, dar nu luasem decizia de a ne concentra 100% pe el și să ne fie principala ocupație. Dar când ne-am întors din State ne-am zis că asta ne va fi singura ocupație”.
Deși acum totul pare de vis, au fost multe momente grele pe parcurs.
De exemplu, în toamna trecută au ajuns să se împrumute câteva mii de dolari pentru a urma un curs de coaching. Ori datoriile trebuie plătite, chiria nu așteaptă dar în cazul internetului, lucrurile pot să moară peste noapte dacă Google face schimbări majore. Chiar recent au trebuit să șteargă câteva sute de articole vechi, pentru a nu fi penalizați.
Un alt lucru pe care lumea nu-l înțelege despre ce înseamnă blogging-ul și ce înseamnă se menții unul e efortul pe care îl cere. Ne imaginăm că un blogger se apucă să scrie ce-i trece prin gând, dar nu e deloc așa și e mult efort și cercetare la mijloc. „Un articol mai lung îmi ia chiar și 50 de ore să îl termin, de la idee la postarea pe site”.
Dar una din cele mai mari dificultăți a venit din partea familiei, care nu credea în acest vis și acest mod de viață. Aceștia mereu l-au încurajat să „își caute o slujbă serioasă” și considerau blogul a fi o pierdere de timp. Dar de câteva luni s-au resemnat, înțelegând că asta își dorește să facă și au ajuns să-l susțină cum pot.
Și bineînțeles că printre toate aceste dificultăți au fost multe momente frumoase, care l-au ajutat să meargă mai departe.
Pe lângă sprijinul necondiționat al prietenei „la un moment dat am avut angajați oameni din România, Marea Britanie, Statele Unite si Grecia care lucrau pentru blog. A fost un moment incredibil, dar și cam plin de grandomanie, pentru că nu era sustenabil. Am învățat multe pe parcurs. Unul din cele mai faine momente a fost când într-o lună am avut venituri de 4.000$, ne-am simțit împliniți. Dar toți banii i-am investit în noi și în blog”.
Astăzi Mihai se pregătește pentru următoarea etapă în cariera sa. De câteva luni a început să ajute alte persoane care vor să pornească bloguri și să le sfătuiască. De asemenea, dacă la început s-a axat pe modă, acum vrea să contribuie la schimbarea mentalității cititorilor, chiar dacă asta a însemnat să-i piardă pe mulți dintre ei. Acum, articolele lui sunt despre dezvoltare personală, antreprenoriat și succes.
Deși „la noi, bloggerii sunt foarte competitivi și nu sunt deschiși să colaboreze”, asta și pentru că totul e la început, din discuția cu el mi-am dat seama că deja simte că face parte dintr-o altă comunitate, una globală, pusă în legătură prin intermediul internetului.
În viitorul apropiat se vede tot în Timișoara, dar i-ar plăcea să încerce și un alt stil de viată, să trăiască câteva luni într-o țară diferită, și poate într-un final să se stabilească undeva în Europa sau chiar SUA.
Mihai e doar unul dintr-o generație nouă de persoane care și-au dat seama că a-ți lua viața în propriile mâini e mai ușor ca niciodată, dar asta vine și cu multe responsabilități. Însă nimic nu se compară cu a face ce-ți place și a-ți urma pasiunea.